astazi am respirat pentru prima data anul asta aer de toamna. il simti: e mai rece, mai aromat, mirosind a struguri, a ploaie, a soare blajin, a inceput de scoala. aerul ala care transforma totul in vant. chiar si visul.chiar si cosmarul.chiar si privirile complice.chiar si amintirile. chiar si primaverile.
inceputul de toamna e ca un zambet bland. care vindeca rani, ale noastre, ale voastre. iar cand se strica umbrela, o iei prin ploaie, cu parul imbibat, cand cercuri de zahar se topesc pe buzele pietonilor.
toamna se deapana istorii si se numara bobocii. toamna nu-i trista, e ca in povestea aia in care ea a tipat "cucu", el "bau" and they lived happily ever after.
4 comentarii:
hmm.. toamna suntem deprimati. toamna mergem la cluj si-ncepem studentia. ne-aruncam in bratele primei betii si ne vedem in oglinda fericiti. :) toamna seamana cel mai mult cu noi.
eu nu-s deprimata toamna.cand is in cluj, niciodata:D
Ti-am raspuns la comentariu la mine pe blog... as fi stricat 'façon-ul' discutiei daca l-as fi postat aici :)
..si am citit tot blogul pe nerasuflate. si mi-a placut mult. si o sa mai citesc si de acum incolo :)
poate ne vedem prin cluj :)
Trimiteți un comentariu