duminică, 28 septembrie 2008

maine.adica azi

am auzit la tv din intamplare "unintended" de la muse si mi-am amintit de fetele mele care ascultau asta non-stop. sunt acum undeva la new york in aeroport si diseara o sa vina la camin. abia astept ca mi-e tare dor de ele. ele sunt cele care au ascultat "my deepest inquisitions":D
haideti odata cu virginia slims-urile alea!je vous aime bien.

joi, 25 septembrie 2008

socuri


in timp ce ma indreptam spre autobuz am auzit o discutie intre doi copii in spatele meu. "Iti vine sa crezi ca suntem a 6-a?" "Nu, chiar nu-mi vine. Si profesorii, si cartile...chiar suntem a 6-a?"
Ajungem stupefiati in clas a 6-a si nu ne vine sa credem. Cativa ani mai tarziu ne trezim intr-un soc: avem 18 ani si e un soc al bucuriei. de acum incepe viata, te gandesti. iar intr-o dimineata iti dai seama ca ai 40 de ani, ca ti-ai implinit (sau nu) visurile de la 18. iar cand iti dai seama cu stupoare ca ai parul alb, riduri si picioarele nu te mai asculta, deja e prea tarziu, ti=ai dori sa fii pe a 6-a si te enerveaza ca atunci cand erai tanar abia asteptai sa treaca timpul. si uite ca timpul chiar a trecut. iti vine sa crezi?

miercuri, 24 septembrie 2008

singur sub dus

Dan Chisu crede in femei. dar cel mai mult crede in sine.si in cuceritorul in care vrea sa pozeze. desi povestile sale dau uneori in derizoriu, desi cartea pe alocuri e plictisitoare si fortata, sunt cateva scene savuroase.mie personal mi-au placut fragmentele cu Moni Cuta si Regu Popescu (alias Mihaela Radulescu, o recunosti dupa primele doua randuri de descriere). Oricum ceea ce e sigur e ca Dan Chisu gateste mai bine decat scrie. Iar postura sa de homme fatal e neconvingatoare in roman. Nu iese in evidenta decat slabiciunea personajului, un tip las, incapabil sa ia deciziile potrivite, vesnic fugar.

marți, 23 septembrie 2008

totul e bine cand se termina cu bine

m-am intors de la cluj multumita.s-a rezolvat problema cu caminul, fusese o neintelegere din cauza unei note care nu aparea in catalog.am primit loc in 14, insa am cedat locul unei tipe care avea ceva probleme de sanatate, fiindca le iubesc prea mult pe fetele mele cu care am stat si anul trecut in 6. asa ca 6 sa fie. totusi a trebuit sa fiu destul de insistenta si agresiva ca sa mi se rezolve situatia. cred ca intr-un final au inteles insa ca e dreptul meu si nu au cum sa ma priveze de el, mai ales ca era vina lor.

sâmbătă, 20 septembrie 2008

incompetenta crasa

astazi au aparut listele de cazari pe care eu figurez ca nu sunt integralista si drept urmare nu primesc camin. eu nu am avut nicio restanta pe toamna, d'apoi vreuna care sa imi fi ramas de pe toamna. sunt momente in care imi vine sa iti bagi piciorul in toata institutia lor mare si tare unde cine trebuie nu-si face datoria, iti vine sa iti bagi piciorul in munca ta de un an, in notele de 9 si 10, in media care o depasea pe cea a majoritatea colegilor care au primit camin. din cauza unor incompetenti trebuie acum sa fac un drum la cluj, sa umblu si sa ma milogesc pe acolo sa imi asculte problema. nu stiu ce o sa fac daca nu o sa se rezolve. o sa merg pana la decan si tot o sa obtin ceea ce merit de fapt. pentru ca nu e posibil sa isi bata joc de studenti in asemenea hal. dupa aceea se plang ca le pleaca valorile din tara. pe mine invatamantul romanesc nu m-a ajutat cu nimic, in ciuda olimpiadelor nationale la care am participat sau rezultatelor de la facultate. dimpotriva, mai patesc si chestii de astea. si fiindca stiu ca rautatea oamenilor e imensa, sunt convinsa ca daca aprox. jumatate din persoanele care ma cunosc s-ar uita pe lista aia ar ranji cu satisfactie. si in momente din astea, imi doresc sa vina odata februarie sa plec in franta.

vineri, 19 septembrie 2008

eu n-o sa mor pe scena ca sa nu-mi ofensez regele


titlul e un fragment dintr-o poezie.din volumul de debut (Kimono) al Dianei f. fosta co-proprietara (alaturi de Marele Anubis,singurul muf dintre toti mufisii de care m-am indragostit) a cuibusorului de nebunii de pe strada mehedinti. eu sunt fan poezii si piese de teatru scrise de Diana asa ca puneti mana si cititi. cartea in format electronic, ca sa ma exprim corect si elevat se gaseste pe blogul ei (sakura, cautati in blogroll-ul meu). si fiindca ea e o mare amatoare (chiar profesionista) a tigarii de dupa, cred ca e ideal ca poeziile sa fie citite in acel moment al zilei sau al noptii.

miercuri, 17 septembrie 2008

il dolce far niente

m-am trezit tarziu, pe la 1.cu ochii inca umflati de vise ma indrept spre balcon. aerul e mai rece ca ieri si zambesc in sinea mea cand ma gandesc la cei ce cred ca vine sfarsitul lumii.de cand am devenit obsedati de rubrica meteo care pana nu demult era doar o emisiune simpatica de 3 minute prezentata de Abramburica?
privirea imi cade insa in curtea scolii mele generale.e 1, am mai zis asta. acum ies copiii de la scoala, cu ghiozdanele lor patrate, majoritatea colorate. niciunul nu poarta uniforma, acum 10 ani inca se purta, imi amintesc de sortuletul albastru pe care il aveam.atunci era moda uniforma peste blugi. nu ma puteam imagina cum eram acum 10 ani coborand din clasa, cu caietul de "invatam sa scriem frumos" in mana. uite ca imi amintesc cum se numea manualul ala, "puisorul de aur". o fi fost frumos pe atunci? vremea o fi fost mai calda, eu mai fericita? ma indoiesc. la mine fericirea a venit odata cu constientizarea ei, asa ca degeaba traiam intr-un cocon caldut daca habar nu aveam de viata mea. imi reiau locul pe canapea si ma gandesc ca mai am o saptamana de dolce far niente acasa, ca apoi urmeaza dolcele far niente de la cluj.

cainta


am reusit sa vad doar azi atonement in intregime. am ramas oarecum surprinsa pentru ca nu am vazut de demult un film atat de corect realizat, fluent si logic, suficient de interesant incat sa-ti mentina viu interesul, cu o poveste verosimila, dar suficient de dramatica sa te oblige sa te implici. Dar. In ciuda acestor puncte forte,ii lipseste ceva. Inceputul e foarte bun, farmecul se pierde usor pe parcurs, revenind oarecum la final. Atmosfera e putin fortata si impune un paravan intre privitor si actiune. Actritele insa sunt sarea si piperul.Brionny la 18 ani (nu stiu cum se numeste actrita) mi-a placut foarte mult, iar Keira Knightley e rapitoare. desi febletea mea e Natalie Portman, trebuie sa recunosc ca tipa asta e uimitor de expresiva si sexy. Asa ca per ansamblu merita sa vizionezi atonement. macar pt rochia verde-jad a Keirei si scena din biblioteca.

ps: ideea filmului insa m-a intrigat. oare poate cineva sa aiba macar curajul dupa ce a facut o greseala ireparabila sa o dreaga redand povestii un alt curs printr-o opera de arta? e o idee generoasa, aproape filantropica sa scrii o carte in care sa oferi persoanelor fata de care ai gresit viata pe care si-ar fi dorit-o? sau e pur si simplu o incercare nereusita de a acoperi o mizerie cu care nu te poti impaca?

marți, 16 septembrie 2008

un punct de vedere interesant

“You know the world is going crazy when the best rapper is a white guy, the best golfer is a black guy, the tallest guy in the NBA is Chinese, the Swiss hold the America's Cup, France is accusing the U.S. of arrogance, Germany doesn't want to go to war, and the three most powerful men in America are named 'Bush', 'Dick', and 'Colon.' Need I say more?”
Chris Rock

duminică, 14 septembrie 2008

don't drink your brains out.smoke them.


deja m-am saturat de campaniile anti-fumat. poze ce vor sa fie infricosatoare, inscriptii pe care nici nu te mai deranjezi sa le citesti, vedete ele insele fumate mai la propriu sau mai la figurat ridicand in slavi dezavantajele fumatului. "fumatul e chiar singura ta placere"? mi se pare una dintre cele mai tampite intrebari pusa intr-o campanie publicitara. da, de ce nu ar fi fumatul in top 3 al placerilor? ar fi mai bine ca drogurile, betiile sau prostitutia (fizica sau intelectuala) sa ia locul unei tigari fumate dimineata? oamenii care fumeaza vor fuma si in continuare, indiferent daca forma pachetului va fi cea a unui plaman bolnav sau nu. oamenii se apuca si se lasa de fumat, se apuca din nou sau nu, astea-s decizii personale care nu au legatura cu campaniile lor.

parca aud. "tu fumezi, de aia zici asta". nu total adevarat. am fost anti-tutun convinsa pana nu demult, asa ca stiu cum e sa te afli si dincolo de baricada. acolo insa pur si simplu nu ai cum sa iti imaginezi tabietul asta. placerea cum scrie pe banner.

nu vreau sa spun nici rau nici bine de fumat.e clar ca la un moment dat tot te imbolnaveste de ceva, mai mult sau mai putin grav. insa suntem bombardati de chestii care ne imbolnavesc, asa ca posibilitatea asta nu mai mai sperie asa cum ar fi trebuit sa o faca. lumea e atat de plina de vicii, vicii care o rod atat de ingrozitor incat momentan fumatul mi se pare mic copil pe langa alte grozavii.

cred ca banii aia din campaniile anti tutun ar putea ajuta mult mai mult copiii orfani, bolnavi, femeile agresate si violate, artistii nepromovati. dintre toti fumatorii pe care ii cunosc si cunosc o gramada, nici macar unul nu si-a pus problema sa se lase dupa ce a vazut pozele de pe pachet, reclamele si nici macar atunci cand au crescut preturile la "les clopes". asa ca, do smth useful for the society.

vineri, 12 septembrie 2008

sindromul Alba Ca Zapada


am impresia ca multe din fetele din ziua de azi ar vrea sa traisca intr-un basm. ma intreb insa daca au citit destule ca sa fi inteles printre randuri ce presupune meseria de printesa. nu e absurd ca toate viseaza la acelasi lucru? un print fermecator, un castel luxos, servitoare si haine scumpe? The fairytale dream mi se pare potrivit pentru persoanele lipsite de simtul realitatii, pe care nu le duce mintea la mai mult. pana si fetitele de 5 ani vor mai mult, sa ajunga doctorite si sa salveze copiii din Africa. Pana si The American Dream e mai plauzibil, o casuta alba cu gradina, doi caini, trei copii si un sot pompier declarat erou.
Credeti-ma, castelele fac ingrasie, servitoarele nu-s ceea ce par, hainele se umplu de molii, iar printul fermecator se dovedeste a nu fi decat un batranel bubos.

envie de vivre



m-am trezit astazi foarte bine dispusa. cand sunt asa am chef sa fac ordine, sa citesc, sa ma plimb, sa cant, sa topai, sa rad, sa ma joc cu pisica. sunt exact ca un copil: fara griji pentru ziua de maine, fara regrete pentru cea de ieri. ca si atunci cand te pierzi intr-o imbratisare, nu-ti pasa ce a fost sau ce-o sa fie, ci te concentrezi pe clipa respectiva. intr-o zi de genul asta te transformi din lupul cel rau in scufita rosie.

marți, 9 septembrie 2008

fixatii

de mica atunci cand incerc sa-mi ghicesc viitorul pun o intrebare, deschid o carte, adun cifrele, daca e numar par inseamna "da", daca e numar impar inseamna ca "nu". de multe ori fac promisiuni cuiva mai presus de noi pe care unii il numesc Dumnezeu ca daca o sa ma ajute cu ceva o fac ceva bine sau o sa renunt la ceva. chestii copilaresti de ale mele. si apoi daca se intampla ceva rau spun ca de aia ca nu mi-am tinut promisiunea. ziceam ca nu o sa mai fumez dupa prima sesiune daca imi trec examenele. si daca o sa imi gasesc my soulmate. dar nu m-am lasat. pedeapsa era in aacest caz sa nu ma pot bucura de ceea ce am. superstitii proaste care ma tembelizeaza. iata ca dupa o perioada frumoasa parca simt o primejdie. e frica de fericire combinata cu imposibilitatea de a intelege ca nu exista relatii perfecte si oameni cu gura pana la urechi tot timpul. eu am inteles asta si stiu ca nu-i ceva grav, e ceva natural.sper ca nu numai eu.

marți, 2 septembrie 2008

une petite pause

sub pretextul unor mariri de nota plec o saptamana la cluj. saptamana de recreatie. la camin, cu andrei si tot tacamul.oricum abia astept sa vina 1 octombrie. nu o sa am net asa ca o sa las blogul sa se linisteasca o vreme. sper sa revin cu vesti bune.

later edit: Periutză e sado-masochist.