easy come, easy go

de la cabinetul stomatologic. astazi ( si spun asta cu mandrie) mi-a fost tratata prima carie din viata mea.a fost o experienta deloc traumatizanta (contrar asteptarilor) si m-am linstit.gura mea e in regula, in bunastare:))

fiindca ultima amintire legata de dentist data de la 6 ani cand mi-au scos primul dinte de lapte si neavand habar cum e sa umble nenea sau tanti cu o masinarie prin gura ta am intrat in panica si l-am dus pe bunicul cu mine la cabinet. brusc, m-am simtit din nou fetita de 6 ani caruia ii e frica de dentist, nicidecum a responsible young woman on her very own. iar asta nu a fost de ajuns. in sala de asteptate am dat peste pasiunea mea din clasa a 7-a, materializata tarziu, doar pe la inceputul anilor de liceu, doi ani consecutiv de revelion, cand paharele de sampanie ne facusera suficient de dezinvolti cat se ne sarutam timizi. "si tu?" ma intreaba el. "da, prima carie din viata mea". "o, felicitari". "mersi". "voiam sa zic felicitari pentru ca e prima, adica...ca esti pentru prima data aici".o discutie balbaita si stangace, parca am fi ramas aceiasi pusti puberi de mai demult. in sfarsit am intrat in sala de tortura. 15 minute, operatiune de rutina, nu m-a durut, totul a fost cum nu-mi imaginam. doctorul m-a asigurat ca nu am alte probleme, deci pot sa mananc dulciuri linistita in continuare. cand am vazut acolo copii de 4 ani cu carii si tinere care aveau nevoie de proteza m-am bucurat ca desi nu am cel mai frumos si mai stralucitor zambet, macar e unul sanatos.