cynical fool

cred ca cinismul a devenit un fel de flagel al ultimelor generatii de oameni cat de cat cu scaun la cap. a fi educat inseamna a fi cinic, cam asa functioneaza legea astazi. sincer, eu m-am cam saturat. recunosc ca nu sunt independenta pe deplin si nu o sa fiu niciodata. ma atasez de oameni, carti, filme, locuri si nu o sa pot niciodata sa traiesc fara ele.simt si nu vreau sa ironizez partea asta. am facut-o prea multa vreme, fiindca frica de vulnerabilitate nu e de ici de colo. iar daca multe chestii siropoase nu ma incanta, exista unele care au efect chiar si asupra mea.

sa fii sincer cu tine insuti e cea mai mare provocare. putem fi cinici in public, putem sa ne dam aere de " i can live on my own and alone". insa e grav daca chiar ajungem sa credem ca lumea e prea mare, proasta si insensibila ca sa ii mai acordam atentie. poate asa o fi, poate nu. ceea ce stiu sigur este ca omul nu o sa poate niciodata sa se autosatisfaca total pe niciun plan. ai nevoie de persoane care sa iti confirme si sa iti laude succesele, ai nevoie de persoane care sa te incurajeze, ai nevoie de cineva caruia sa ii spui ce te macina, ai nevoie de persoane care sa iti spuna unde ai gresit, ai nevoie de persoane care sa te tina in brate, sa te trezeasca la realitate, sa te imbie sa visezi, sa ti-o traga cu pasiune, sa iti spuna glume, sa iti gateasca uneori. nu vom fi completi fara parinti, cei mai buni prieteni, gasca vesela, prezumtiva jumatate, mentori. chiar si Robinson Crusoe l-a avut pe Vineri, asa ca nu exista insule pustii.