suntem tentati tot timpul sa judecam si sa etichetam. sa aratam cu degetul si sa acuzam. sa luam decizii pe seama unor prejudecati. sa inchidem ochii in fata a ceea ce simtim, doar pentru ca realitatile ne socheaza.
fiecare se ghideaza dupa propriile idei si fiecare are sistemul propriu de valori. al cui e cel mai corect, asta nu o sa stim niciodata. pentru ca fiind diferite, nu le putem compara. si nu e corect sa ne comparam stilurile de viata, pentru ca ele se definesc in raport cu personalitatea noastra. si nimeni nu-i la fel.
putem sa fim furiosi. putem sa ne lasam orbiti.putem sa nu toleram, sa nu incercam sa intelegem ca probabil celalalt, desi actioneaza intr-un fel in care noi nu suntem de acord, doreste doar sa isi lumineze propria cale. putem sa fim rautaciosi, putem sa aruncam cu adjective dure.
putem insa sa facem un efort si sa acceptam. sa acceptam ca nimeni nu are dreptul sa judece, pentru ca toti facem greseli mai mult sau mai putin de neiertat. putem sa ne uitam in propria ograda si sa vedem ca la un moment dat nu am dat totul. ca am lasat sa se duca pe apa sambetei momente, persoane, oportunitati importante. putem sa fim senini si sa ne impacam cu noi insine, in primul rand. pentru ca razboiul se da in noi de cele mai multe ori, nu intre noi. si fiindca e greu sa ne acceptam greselile, dam vina pe altii. si fiindca e greu sa ne recunoastem slabiciunea, judecam pe cel de langa noi ca fiind slab.
incrancenarea si resentimentele nu l-au ajutat niciodata pe om sa relationeze nici cu el insusi, nici cu celalalt. suntem oameni si trebuie sa ne intelegem, pentru ca la urma urmei,impartim lumea asta si cu bune si cu rele, si la rau si la bine. sau cel putin asa ar trebui sa stea lucrurile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu